Catalin Mihuleac O situatie de un comic particular, de calda respiratie caragialesca, ne este daruita de dementa nationala starnita de un regizor roman si de filmul sau, care-l urmeaza ca o trena de mare valoare artistica. Regizorul provine dintr-un oras nord-estic al tarii noastre, oras cunoscut ca un centru cultural, dar si ca un furnizor verificat pentru productia nationala de crime, violuri si alte faradelegi. Sa nu se creada ca regizorul e la prima pelicula. Acum cativa ani, scarbit de realitatile tarii asteia, regizorul a trantit un film despre cum iti vine sa te carabanesti de-aici in Occident si sa nu te mai intorci cat ii haul si paraul.
Partea comica e ca destula populatie din oras stie ca la realitatile Romaniei a contribuit insusi tati al lui dom' regizor, cunoscut ca profesor invechit la universitatea de medicina, prestand in paralel o cariera stralucita intre baietii cu ochi albastri. De la catedra unde-i tartor, el era spaima studentilor strainezi, intrucat preda o disciplina didactica ce presupune memorarea unor saci plini cu medicamente. Pentru a nu ramane repetenti, grecii, arabii si alti pakistanezi sareau la dom' profesor cu sacosa plina de dolari, altfel ramaneau cu buza umflata si fara diploma de doftor in portofel. La un moment dat, tariful pentru examen se ridicase la suma de 3.000 verzisori, evident neimpozabili, caci asemenea activitati beneficiaza de scutire la impozite. Si datorita acestui cadru didactic nesatul de cele lumesti, tarii noastre i s-a dus buhul de dugheana unde-ti cumperi - pe te miri ce - diploma facultatii la care poftesti, dar nu te duce capul. E usor sa faci filme critice; mai greu e cu alea autocritice. Desi regizorul faimos stia cu ce se ocupa tati, nu i-a zis-o niciodata de la obraz: -Bre omule, tata, las-o mai moale, ca ne faci numele de ras! Doar nu era fraier s-o faca.
Catalin Mihuleac O si