Fiecare loc liber ramas dupa decesul vreunui micut de la Centrul pentru Copii seropozitivi este luat automat de un altul. Toti copiii stiu care le va fi sfirsitul, fiindca, odata, i-au prins pe sefii centrului in timp ce pregateau inmormintarea unui coleg O viata cu termen redus. De asta au parte copiii infectati cu HIV. Unii mor la scurta vreme dupa ce li se descopera boala. Altii se incapatineaza sa reziste si tin cu dintii de fiecare secunda de viata. Se dau batuti doar cind si ultimul licar de viata s-a stins. Din nefericire, finalul este pentru toti acelasi. In judetul Bacau exista un singur centru pentru copiii seropozitivi. Probabil mai toti am fi tentati sa spunem ca in acel loc n-ar vrea sa ajunga nimeni. Realitatea este insa alta. Cind un copil aflat in centru este rapus de SIDA, un altul este gata sa-i ia locul. E o lista de asteptare. Se intimpla astfel deoarece acolo, in centru, copiii bolnavi primesc tratamentul necesar prelungirii vietii, maninca bine si beneficiaza de afectiune. Dragostea e usor de oferit, dar, cu toate acestea, e lucrul care lor, celor mici, le lipseste cel mai mult. Ovidiu Ambrozie a murit la 14 ani. S-a intimplat anul trecut, in iulie. Era din Secuieni, dar ajunsese la Protectia Copilului pentru ca parintii lui, niste oameni de nimic, dupa cum spun asistentii sociali, l-au lasat in voia sortii. Adultii mai aveau acasa trei copii. Unul dintre ei, care are un handicap, a ajuns si el la Scoala Speciala. Cum si cind a contactat Ovidiu virusul ucigas, nimeni nu stie. "Era un copil deosebit, foarte comunicativ. Era placut. Toti cei care l-au cunoscut spuneau ca e un baiat aparte. Invata la Scoala Speciala. Si profesorii au plins, cind au auzit ca a murit", ne-a povestit Florentina Prichici, directoarea Complexului Pro Familia. Ovidiu s-a tinut tare pina inainte cu citeva zile de a muri. "A stat in picioare pina cu putin timp inainte de s