Banca Naţională are o rezervă valutară care acoperă aproape dublul datoriei externe pe termen scurt, putând fi considerată excesivă comparativ cu rezerva altor bănci centrale din regiune, după ce în ultimii doi ani a primit aproape 10 mld. euro de la FMI printr-un acord de finanţare încheiat tocmai din teama că rezerva nu ar fi suficientă pentru acoperirea datoriei în cazul unui şoc extern.
Rezerva a devenit atât de mare încât, dintr-o dată, BNR a hotărât că nu mai vrea bani de la FMI şi astfel România a renunţat la ultima tranşă de 1 mld. euro din acordul de împrumut.
Adică împrumutul angajat s-a dovedit mai mare decât era nevoie, mai ales că 2,5 mld. euro s-au dus direct la buget în loc să fi ajuns tot în rezerva BNR. Numai că tot BNR va trebui să dea înapoi banii luaţi cu împrumut de la FMI. "Din punctul de vedere al rezervelor valutare noi avem o situaţie bună de mai multă vreme. Rezervele au fost ţinute aici pentru a linişti pieţele financiare, care deveniseră prea nervoase", spune analistul financiar Aurelian Dochia. În rezerva BNR se aflau, la sfârşitul lunii ianuarie, aproximativ 35,9 miliarde de euro, incluzând şi valoarea de 3,2 miliarde de euro a celor 103,7 tone de aur.
În aceste condiţii, rezerva valutară este de 1,85 ori mai mare decât datoria externă pe termen scurt a României. Dintre ţările din regiune, rezervele valutare ale Cehiei acoperă de 2,1 ori datoria externă pe termen scurt, în timp ce în cazul Ungariei şi Poloniei gradul de acoperire scade la 130 şi respectiv 120%.
Faţă de octombrie 2008, când criza s-a manifestat pe plan local printr-un atac speculativ al străinilor asupra monedei naţionale, rezerva valutară a crescut cu peste 6,5 miliarde de euro. În ultimele trei-patru luni, rezerva valutară totală s-a menţinut în intervalul 35-36 miliarde euro, dar de la începutul anului a crescut cu aproximati
