La 31 august 1991, cotidianul italian Corriere della Sera a publicat un interviu cu fostul sef al Statului general major, generalul Moiseev, care timp de o zi dupa puci a ocupat functia de ministru al apararii. „… In acele ore singurul om care controla fortele nucleare strategice am fost eu. Presedintele fusese rupt de atributiunile lui, Iazov la fel. Va pot spune ca eu am asigurat securitatea si m-am achitat onorabil de aceasta misiune. Nimic nu a amenintat lumea… Cand s-a intrerupt legatura cu vila lui Gorbaciov din Crimea, am decuplat toate mijloacele de comunicare, iar geamantanul nuclear a fost dus intr-un loc sigur. Ma refer la codurile de lansare, care au fost anulate. Nimeni nu le-ar fi putut folosi…”

Intr-un interviu pentru presa franceza, presedintele Gorbaciov declara cu putin timp inainte de demisie: „Numai eu puteam declansa un razboi nuclear”.

In vacanta, Gorbaciov a fost insotit de noua angajati ai Statului major general: trei ofiteri de comunicatii ai directiei de operatiuni speciale si servicii tehnice si sase angajati ai directiei Statului major general care asigura presedintelui sovietic posibilitatea de a coordona fortele nucleare strategice in situatii exceptionale.

Intreg grupul era condus de colonelul V. Vasiliev. „Punctul nuclear’ era situat in asa numita casa de oaspeti situata la aproape 100 m de vila prezidentiala. Operatorii se aflau intr-o incapere, ofiterul de comunicatii in alta. Accesul era strict limitat, usile erau intotdeauna incuiate. Toti indeplineau exclusiv ordinele presedintelui.

La 18 august 1991, la ora 16,23, printr-un semnal special al aparaturii de comanda, ofiterii operatori au aflat ca toate mijloacele lor de comunicare din incaperea lor fusesera intrerupte. S-au stins inclusiv ecranele televizoarelor. A continuat sa functioneze numai radiotelefonul, care facea legatura dintr