S-a născut la 14 martie 1879 la Ulm, în Germania, şi-a petrecut tinereţea în cea mai liniştită perioadă a omenirii, pe drept cuvânt numită belle époque, la 20 de ani a cerut cetăţenia elveţiană, obţinută doi ani mai târziu, în 1901. A prins marele război, les années folles, al doilea război şi a murit în 1955, pe 18 aprilie, în Statele Unite (în 1940 obţinuse cetăţenia americană), la Princeton. În 1952 i se oferă preşedinţia Israelului, pe care o refuză.
1905 este pentru el ,anul miracolelor" când elaborează, într-o primă formă, teoria relativităţii care zguduie lumea ştiinţei. În 1919 este citat de The Times: ,Când teoria relativităţii e adaptată pe gustul cititorilor, în Germania sunt numit în prezent savant german, iar în Anglia trec drept evreu elveţian. Dacă voi ajunge să fiu privit ca o oaie neagră, descrierile se vor inversa, pentru germani voi deveni evreu elveţian, iar pentru englezi savant german". În 1922, la Sorbona, nuanţează, pentru francezi: ,Dacă teoria mea se va dovedi corectă, Germania va susţine că sunt german, iar Franţa mă va declara cetăţean al lumii. Dacă teoria mea se va dovedi falsă, Franţa va spune că sunt german, iar Germania mă va declara evreu". Are, la acea dată, dublă cetăţenie, germană şi elveţiană, dar afirmă că numai într-o insulă în care oamenii îşi concentrează toate puterile către bine ar deveni şi el patriot. Tot în 1922 face o călătorie în Orientul Îndepărtat şi, în noiembrie, la Shanghai, îi parvine vestea că a primit Premiul Nobel pentru fizică pe anul 1921. Întrebat de un amic de ce oamenii au fost în stare să descopere atomii, dar nu şi mijloacele de a-i stăpâni, răspunde: ,E simplu, prietene: fiindcă politica e mai grea decât fizica".
Despre Freud spune: ,Bătrânul... avea o privire ageră; nu s-a lăsat amăgit de nici o iluzie, cu excepţia unei încrederi adesea exagerate în propriile idei". Şi:
