Arviva FP. Cum va specula o Turcie ţinută în afara UE importantul rol pe care îl are în securitatea energetică europeană. Cum se va folosi România de propriul rol în jocul energetic estic?
FP Romania nr. 13 (septembrie/ octombrie)
În primul rând, să ne amintim că una din vizitele la inceput de mandat ale președintelui Barack Obama a fost la Ankara. Cu acel prilej s-a subliniat faptul că proiectul Nabucco este o prioritate pentru administrația de la Washington, la fel ca și o viitoare apartenență a Turciei la Uniunea Europeană.
Turcia își urmează astfel propriul program de a deveni o țară fără de care nu se pot lua hotărâri în probleme importante din sud-estul Europei și până în Asia Centrală, din zona caspică si până în Orientul Apropiat și cel Mijlociu. Pentru Uniunea Europeană, și mai ales pentru câteva țări membre importante, a venit vremea să ia in calcul prețul care ar trebui plătit in cazul în care o Turcie cu sentimente anti-europene, rezultat a decenii de așteptare la porțile UE, va avea un cuvânt de spus in securitatea europeană inclusiv in securitatea energetică.
Dependenţe intercontinentale
Nu ar fi prima dată când regiunea noastră se vede mai bine și se înțelege mai ușor de către factorii de decizie de la Washington decât de cei de la Bruxelles sau alte capitale europene.
Să nu uităm că încă din 1996, Frederico Pena, secretarul de atunci al energiei din administrația americană, anunța în Congres că regiunea Caucazului si a Mării Caspice sunt de importanță strategică pentru Statele Unite. Uniunii Europene i-a trebuit aproape un deceniu pentru a înțelege semnificația unei astfel de declarații, cât și pentru „a citi” harta bătrânului continent, harta pe care se poate vedea proximitatea si complexitatea vecinătății sale de la Est.
În Europa puțini au văzut importanţa axei geopolitic