Leul cade şi mai rău: un euro face 4,56 lei.

Vânzări de valută din rezerva acumulată în Trezoreria statului către BNR, reducerea drastică a ofertei de titluri pe termen scurt, înjumătăţirea sumelor totale împrumutate de pe piaţă şi în final alimentarea băncilor cu aproape 6 mld. lei în iunie şi iulie prin rambursări de titluri de stat mai mari decât emisiunile noi - sunt principalele instrumente puse în joc de Ministerul Finanţelor pentru contracararea presiunilor de creştere a dobânzilor stârnite de tensiunile politice.

Rezultatul: ratele de dobândă interbancare ROBOR pe scadenţele scurte au scăzut brusc în ultima săptămână, ROBOR pe o zi intrând ieri chiar sub 2% pe an. Rata ROBOR la o lună - indicator folosit ca bază de cost pentru credite în lei - era cotată ieri la 5,26%, practic la nivelul dobânzii de politică monetară a BNR. Scăderea dobânzilor a fost alimentată şi de injecţiile puternice de lichiditate făcute de banca centrală în ultimele săptămâni prin operaţiuni repo, în timp ce intervenţiile de pe piaţa valutară pentru temperarea presiunii de depreciere a leului s-au dovedit modeste.

BNR şi Ministerul Finanţelor, care operează pe piaţă în strânsă coordonare, înclină să favorizeze menţinerea dobânzilor la niveluri scăzute pentru finanţarea statului şi încurajarea creditului privat, în detrimentul protejării leului.

Cursul leu/euro a atins ieri încă un vârf istoric, BNR calculând un raport de referinţă de 4,5651 lei pentru un euro. Aceasta în timp ce Florin Georgescu, vicepremier şi ministru al finanţelor, dar şi prim-viceguvernator suspendat al BNR care urmează să revină pe post în noiembrie, a reafirmat luni la un post de ştiri că se aşteaptă ca euro să scadă la 4,5 lei şi chiar sub acest prag după referendumul din 29 iulie. "Leul se va aprecia după toată această situaţie de pe scena politică, iar investitorii îşi vor