Tot despre testosteron va fi vorba si acum. Gasindu-l la fel de interesant ca si pe cel in care a fost antrenat "leul din Chicago", m-am oprit asupra unui experiment psihologic cu personaje mai familiare noua: barbati si femei. Rezulta foarte clar din el ca, indreptata asupra sexului opus, privirea unei doamne functioneaza la fel de prompt si de acut ca privirea leoaicei atintita pe coama masculului din manej.
La Universitatea din Chicago (iata ca lucrurile se leaga intre ele chiar mai strans decat crezusem initial!), unui grup de 39 de barbati cu varste intre 18 si 33 de ani i s-au aratat zece perechi de fotografii, fiecare pereche constituita din portetul sau silueta unui adult si a unui copil, cerandu-li-se tuturor sa-si exprime preferintele. Pe parcursul acestei deliberari interioare li se analiza saliva, operatie necesara pentru a se determina in fiecare participant nivelul testosteronului. Apoi, la o alta institutie de invatamant superior din America (Universitatea California din Santa Barbara), fotografiile subiectilor din Chicago au fost aratate unui grup de 29 de tinere intre 18 si 20 de ani, odata cu solicitarea de a-i plasa pe barbatii respectivi intr-o categorie din patru: cei carora le plac copiii, cei inzestrati cu masculinitate, cei atragatori din punct de vedere fizic si cei doar "simpatici". Dupa care li s-a mai cerut sa determine gradul de atractivitate al barbatilor respectivi, pentru o legatura scurta, sau de lunga durata.
Studiul apreciaza ca femeile se descurca excelent in separarea aceasta pe categorii, dezvaluind si faptul ca toti cei carora li se remarcase masculinitatea aveau nivelul testosteronului ridicat. Cu acestia, fetele si-au exprimat corect optiunea pentru o legatura romantica, de scurta durata, in vreme ce "iubitorilor de copii" li s-a acordat sansa legaturilor indelungate. Ceea ce, in fond, este iarasi corect. In