Amplasarea scutului antirachetă în România, mesajele explozive ale Moscovei pe fondul revenirii lui Putin şi numirea lui Dmitri Rogozin ca emisar special pentru Transnistria ar putea transforma Republica Moldova într-o zonă gri. Traian Băsescu a sugerat însă că România nu va permite acest lucru.

Relaţia strategică a României cu Republica Moldova face parte din cele trei axe permanente ale politicii externe autohtone, alături de NATO şi Uniunea Europeană. „Nu există guvern al României, indiferent ce struc-tură politică are, care să nu susţină aceste trei lucruri fundamentale", a ţinut să-l asigure preşedintele Traian Băsescu pe Nicolae Timofti, omologul său moldovean.

Preşedintele Republicii Mol-do-va are propriile priori-tăţi, iar după alegerea sa la mijlocul lunii martie, prima vizită în afara ţării a făcut-o la Bruxelles, a doua la Bucu-reşti şi probabil a treia va fi la Moscova. Pe această scară ierarhică a puterii de la Chişi-nău, Nicolae Timofti mizează pe apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, sperând că România îşi va menţine atitudinea de „susţi-nere semnificativă pentru aderarea la UE, indiferent de orientarea politică a guvernării de la Bucureşti".

Nicolae Timofti, 64 de ani, este al patrulea preşedinte al Republicii Moldova şi are o orientare pro-română pe care în-cearcă să o camufleze pentru a nu isca mai multe critici la Chi-şinău, unde Partidul Comuniş-tilor se fortifică şi preia conducerea în pri-vinţa intenţiilor de vot, conform ultimului sondaj dat publicităţii de Institutul IMAS din Republica Moldova.

Traian Băsescu încearcă să plaseze ireversibil Republica Moldova pe direcţia occidentală, dar persistă temerile că această mică ţară aflată între graniţa NATO şi frontiera Rusiei ar putea rămâne o zonă gri în care vor fi permise experimentele politice, sociale, economice şi militare ale marilor puteri. Preşedinte