(monolog)
Interpretează Marcel Iureş
Perioadele în care cuvintele nu vor, se opun şoptit frivol: fac nazuri)
să se aşeze cuminţi, scrobite gramatical la guler şi manşete (piepţii
nu-s vizibili sub vesta antiglonţ, anticorupţie...), să se ordoneze fin,
unul lîngă altul, se împleticesc în propriile litere ca labele unui ani-
mal otrăvit, penibile, descleiate, dezlînate... se întîmplă... se întîmplă
...nu caligrafiezi în dulce necunoaştere de mizerie, de boală, de foame,
de dragoste dusă-n mă-sa, nu pocneşti de-a moaca, pe clapete, maşina de
scris, de vascris etc. Şi, dintr-odată, o alăturare fericită, o ciocnire
aparent (nu-ţi vine a crede!) întîmplătoare: sensul ţîşneşte,
împroaşcă indecent, prinde viteză, năvăleşte, saltă pagina, dictînd, coman-
dînd, în larg, în larg, întreg textul. La început gluma (nămoloasă glumă!)
se îngroşa pînă la, da... da... disperare: memoria zdrobită,
gesturile de paiaţă învîrtită, în soi hăzos... tragic... de titirez, la
mijlocul tîrgului, cap de momîie gîtuită în vocea ba stridentă, ba umi-
lă. Ca pe urmă să te zbînţui lălăit, totul să-ţi vină de-a gata parcă,
o clăbuceală îngerească pasămite, de te miri cum mai ai răbdarea, pu-
doarea, impudoarea, cărarea subţire să mergi şi să transcrii îmbulzeala
de fraze. Culmea: te strădui acuşica s-o potoleşti, să-i împingi stăviliarea-n
vîrtej, să asupreşti belşugul îndelung rugat să te potopească. Munceşti
să împlineşti o formă gustoasă, plăcută cititorului, fratelui tău gea-
măn şi călău. Construieşti baraje joviale. Altfel devii lăbărţat,
te-ntinzi ca rîia, pecetluieşti pecingini, proclami invazii de lăcuste vorace...
(monolog)
Interpretează Marcel Iureş
Perioade