UNDE AJUNGEM? De la 1 mai 2004, Romania are, la vest, o noua vecina, cu o suprafata si o populatie ce amintesc de fosta URSS. UE ne va mai fi vecina doar pana in 2007, moment in care granitele sale vor include si pe noi. de IRINA CRISTEA Ceea ce incepuse ca o comunitate bazata pe interese economice s-a transformat intr-un gigant de 25 de state care functioneaza dupa cateva principii si reguli comune, sub "umbrela" unor institutii create special pentru a monitoriza felul in care fiecare respecta aceste reguli. Initiata de sase state, comunitatea europeana si-a sporit, treptat, numarul membrilor, prin asa-numite valuri de extindere. Tot mai multe tari s-au aratat dornice sa se alature acestei uniuni, motivate, initial, de interese economice. Pe masura ce granitele Uniunii au evoluat, au evoluat si domeniile in care statele membre au inceput sa coopereze. S-a ajuns la un spatiu populat de 450 de milioane de locuitori care se misca liber, intrucat granitele nationale au fost, practic, suspendate si, o data cu ele, punctele vamale.
VALURILE DE EXTINDERE. In 1952, cand s-a fondat Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (structura initiala din care s-a dezvoltat UE), din ea faceau parte Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda. Acestor membri fondatori li s-au alaturat, in 1973, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie. Grecia a aderat in 1981, fiind urmata, cinci ani mai tarziu, de Spania si Portugalia. Extinderea a continuat in 1995 cu Austria, Finlanda si Suedia, iar in 2004 au aderat, in grup, Cehia, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia si Slovenia.
SCOP. Asa cum au explicat inca din anii â50 promotorii sai, actuala Uniune Europeana nu se doreste un stat care sa le asimileze, sa le inlocuiasca pe cele existente. Pe de alta parte, ea depaseste, ca atributii sau ca obiective, orice alta organizatie intern