România pune la colţ şi trage de urechi Ungaria. Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a reproşat recent părţii ungare neîndeplinirea mai multor angajamente uitate de Budapesta.
Este vorba despre dreptul de vot al minorităţii române din statul vecin, faptul că nu a crescut încă numãrul de angajaţi în secţiile de limbă română din radioul şi televiziunea maghiarã şi nici nu a fost încă amplasată în localitatea ungară Jula statuia mitropolitului Andrei Şaguna, aşa cum se convenise. De asemenea, oficialul român a atras atenţia asupra faptului că Budapesta tolerează aşa-zisul principiu al etno-business-ului, care presupune că cetăţeni maghiari se declară de etnie română, situaţie care afectează drepturile şi beneficiile adevăraţilor români cu cetăţenie maghiară. Bogdan Aurescu s-a întâlnit luni cu subsecretarul de stat maghiar Latorcai Csaba, responsabil pentru relaţiile cu minorităţile în Ministerul Administraţiei şi Justiţiei de la Budapesta.
Drept de vot în Parlament pentru minoritatea română
Subiectul reprezentării minorităţii române în parlamentul de la Budapesta rămâne în actualitatea ultimilor ani. În Ungaria, există o nouă prevedere legală potrivit căreia ar fi posibilă reprezentarea parlamentară, în măsura în care o minoritate, în anumite condiţii, reuşeşte să acorde un număr de voturi suficient de mare reprezentantului său. Dar, în acest moment, numărul românilor din Ungaria nu este destul de mare încât să poată fi obţinut un loc de deputat cu drepturi depline.
“Din punctul nostru de vedere, în acest moment, această posibilitate este destul de redusă, legea respectivă menţionând faptul că, în cazul în care minoritatea nu obţine un număr suficient de mare de voturi, reprezentarea ei este asiguratã de un reprezentant care apare ca un purtător de cuvânt, fără sã aibă drept de vot. Din punctul nostru de vedere este necesar ca acest reprez
