americane (5) Aşadar, într-o vineri dimineaţa, pe la 9 fără ceva, delegaţia română ajunge la Tallahassee Community College, în capitala Floridei. Pe scaune, pe-o peluză, zeci de elevi; pe podium, profesori şi invitaţi. În spatele lor, steaguri din toată lumea - şi-atunci am zărit, printre ele, unul teribil de cunoscut şi totuşi străin; unul ce era pe cînd nu l-am văzut, acum îl văd şi nu e! Se termină festivitatea, mă dau aproape, mă conving, chem colegii, ne tragem în poze cu el: o mîndreţe de tricolor pe a cărui stemă, în mijloc, scrie cu litere de aur RPR! Gazdele, curioase - ce Dumnezeu au românii de se fotografiază lîngă steag!? -, drept care le facem o amuzată prezentare a erei în care Gheorghiu-Dej schimba cu JFK mesaje despre criza cubană (pentru că de pe-atunci e steagul), iar directorul colegiului ne povesteşte relaxat cum, aflînd că vor avea oaspeţi români, au cerut de la biblioteca oraşului steagul României. What you get is what you see, oricum e ceva că pentru prima dată în 40 de ani acest steag fîlfîie sub cerul capitalei floridiene, culorile-s aceleaşi şi nu e vina nimănui că România a schimbat cinci drapele numai în secolul trecut! Dar revelaţia avea să se petreacă nu pe peluza colegiului, ci în interior. În cadrul proiectului Tallahassee Southern Model U.N. Conference, liceeni din Sudul american pun aici în scenă, în cîteva săli simultan, cu seriozitate maximă, şedinţe ale ONU! "Prezidaţi" de profesori, aceşti tineri de 13-17 ani simulează că sînt delegaţi şi - pe baza unei pregătiri prealabile - se implică în dezbateri, după toate regulile, ca reprezentînd interesele statelor ale căror nume le au pe bancă. Vedem delegaţi din China, Rusia, Franţa, Japonia, Sudan ş.a. Într-un loc, doi băieţi reprezintă România (în spatele lor, două fete sînt delegate de Ungaria, iar lîngă ele două americano-asiatice de porţelan reprezintă Grecia; ambasadori ai