Cercetătorii români au constatat că, din cauza schimbărilor climatice, s-a modificat modul în care ninge în România. În unele zone, stratul de zăpadă scade de la an la an. Roxana Bojariu, Cercetătorii români au constatat că, din cauza schimbărilor climatice, s-a modificat modul în care ninge în România. În unele zone, stratul de zăpadă scade de la an la an. Roxana Bojariu, climatolog la Administraţia Naţională de Meteorologie, atrage atenţia că orice strategie de dezvoltare a turismului, care să dea roade, trebuie să se bazeze pe cercetarea evoluţiei climei. - Cum va arăta această iarnă? - Pe baza datelor de până acum nu se prefigurează lucruri ieşite din comun. Cercetările arată că va urma o iarnă normală. Cu toate acestea, există posibilitatea ca ea să fie mai caldă în sud-vestul şi în nord-estul ţării. Aceste ierni, pe care noi le defineam reci, pe baza cercetărilor din ultimii 100 de ani, devin din ce în ce mai rare. - Care este tendinţa generală de evoluţie a climei? - În Europa şi în România, iernile tind să devină din ce în ce mai calde, zilele cu extreme negative descresc şi, statistic, zilele de iarnă clasică tind să fie cât mai puţine. Deşi aceste tendinţe acoperă cea mai mare parte a ţării, există diferenţieri regionale, în sensul că semnalul este mai puternic în regiunile extracarpatice. - Aţi constatat schimbări în felul în care ninge în România? - Există diferenţe şi în distribuţia precipitaţiilor. Am făcut studii de evaluare pe perioada 1961-2000 şi am constatat că există o tendinţă semnificativă de micşorare a stratului de zăpadă în partea de vest a ţarii, mai ales în Munţii Apuseni şi în nord-estul ţării. În cazul Carpaţilor Meridionali nu am observat, până acum, o tendinţă de scădere, dar studiile acestea trebuie rafinate. - Aceste modificări pot afecta turismul? - În Europa sunt probleme foarte mari. De exemplu, Munţii Alpi. Staţiunile de a