Mişcarea Populară s-a născut cu o notorietate publică de 61% şi o zestre electorală de 9% din intenţiile de vot, potrivit unui sondaj realizat săptămâna trecută de IRES, cifre aproape incredibile pentru o formaţiune încă amorfă, ale cărei obiective politice şi platformă-program nu au fost publicate decât la câteva zile de la realizarea sondajului.
Sondajul IRES arată că 39% dinromâni au o părere “bună şi foarte bună” despre înfiinţarea Mişcării Populare (MP), în vreme ce 46% au o părere “proastă şi foarte proastă”. Având în vedere faptul că numai 9% cred că este vorba de o iniţiativă originală, iar 70% că este o consecinţă a disputelor din cadrul PDL, procentul favorabil mare scoate în evidenţă faptul că o bună parte din electoratul pierdut de PDL la alegeri priveşte cu simpatie apariţia unei alternative la PDL.
Acest lucru reiese limpede şi din scenariile propuse de IRES în privinţa intenţiilor de vot. Astfel, dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri, 19% ar vota cu PDL dacă Mişcarea Populară nu ar candida, dar numai 13% ar vota PDL dacă MP ar candida, iar 9% ar vota Mişcarea Populară. Ceea ce înseamnă că cel puţin o treime din votanţii de azi ai PDL ar fi dispuşi să meargă alături de Traian Băsescu şi de formaţiunea lui, o ameninţare mortală la adresa PDL, care în câţiva ani ar putea fi înghiţit de Mişcarea Populară. Sondajul mai relevă însă şi altceva.
Fără Mişcarea Populară pe liste, USL se menţine la acelaşi scor de la alegerile din decembrie, 59%, în vreme ce, cu Mişcarea Populară, USL scade la 57% (PP-DD se menţine la 9% în ambele variante). USL are deja o problemă dacă după patru luni de guvernare se menţine la acelaşi scor sau începe să scadă, în condiţiile în care românii tind să le acorde credit învingătorilor. Pentru comparaţie, după ce la alegerile din noiembrie 2004 Alianţa DA obţinuse 34% din voturi, în ianuarie 2005 era
