Aflat în topul primilor 50 de arhitecţi din lume, arhitectul Dorin Ştefan a proiectat un pavilion Brâncuşi (Cubul, Ovoidul, Măiastra) din sticlă, iar atât dimensiunile, cât şi faptul că realizarea lor structurală se va face numai din sticlă este o mare provocare tehnică. Lucrarea de la Craiova, amplasată în curtea Muzelui de Artă, este asociată cu Luvrul şi prin faptul că intrarea în pavilion se face pe sub pământ, printr-o aripă care va adăposti o mică sală multifuncţională şi o zonă expoziţională în care se intenţionează reproducerea fotografic, la scara 1:1, a ambianţei din atelierul lui Brâncuşi de la Centrul Pompidou din Paris

La solicitarea GdS, autorul proiectului Brâncuşi Craiova a oferit amănunte legate de premiera arhitecturală care ar putea prinde contur în perimetrul Muzeului de Artă din Bănie.

I.J.: De mai bine de un an se vorbeşte de un muzeu-pavilion Brâncuşi la Craiova, iar dumneavoastră aţi eleborat studiul de fezabilitate. Oferiţi-ne câteva detalii privind cele trei variante pe care le-aţi propus autorităţilor judeţului Dolj.

D.Ş.: Brâncuşi m-a fascinat încă din liceu, iar povestea despre „Templul meditaţiei“, pe care ar fi urmat să-l realizeze în India, am tot purtat-o cu mine până când, în urmă cu doi-trei ani, s-a potrivit s-o încerc în arhitectură. Brâncuşi, la cererea unui maharajah, gândea la un templu în care să expună „Pasărea în văzduh“ în câteva ipostaze materiale şi, în plus, o nouă sculptură dedicată acestui templu. Spuneam povestea despre templu deoarece sunt relatate mai multe posibile versiuni ale templului (relatări indirecte ale intenţiilor lui Brâncuşi consemnate de prieteni şi biografi), de formă cubică sau ovoidală, dar în toate se intra pe sub pământ, iar lumina pătrundea după un traiect bine ticluit ca să „lumineze“ sculpturile cu un anumit sens.

Pentru Expoziția mondială din China 2010, am