Dacă până la 25 martie, când este Buna Vestire (numită în popor Blagoveştenie), natura nu a dat prea multe semne că s-a trezit la viaţă, de acum înainte primăvara se instalează cu adevărat. Nu numai că se dezleagă limba tuturor păsărilor şi începe cucul a-şi striga numele, dar prind a se întoarce păsările călătoare regăsindu-şi vechile cuiburi.
Forfotă în gospodării
Aşa se face că oamenii pot ieşi pe câmp pentru a ara, dar se feresc să semene, pentru a nu le mânca recoltele păsările cerului. Cei care au livezi merg să cerceteze pomii, stabilind care sunt cei leneşi care trebuie ameninţaţi cu securea pentru că nu dau rod. Prisăcarii dau drumul albinelor, făcându-le să treacă printr-o potcoavă, astfel încât să împrumute din rezistenţa şi puterea metalului. În schimb, sunt aruncate toate ouăle găsite în cuibar, considerându-se că din ele ar ieşi dihănii şi nu pui obişnuiţi.
Demult tare se îndeplinea un ritual ce punea în evidenţă legătura dintre lumea de jos şi cea de sus, a îngerilor. „Se face un foc în curte, în faţa uşii, şi lângă el sunt puse pâine, sare, o cofă cu apă ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea apă. Pâinea şi sarea sunt date apoi de pomană.” (S.F. Marian – „Sărbătorile la români”) În calendarul ortodox, la Buna Vestire se mănâncă întotdeauna peşte, aşa că fiecare se învredniceşte să gătească preparate „marine”.
Miezul Păresimilor
Prin tradiţie, miercurea din a patra săptămână a Postului Mare (anul acesta, data de 30 martie), este numită Miezul Păresimilor, anunţându-se astfel că s-a ajuns deja la mijlocul postului. Aceasta este ziua în care se numără ouăle ce vor fi folosite la Paşte pentru pregătirea bucatelor ritualice, în locul de „unul” rostindu-se „o mie”. Dacă se obţine un număr fără soţ, este semn că va muri cineva din familie, în schimb, dacă este un număr cu soţ, înseamnă că fiice
