Cum poate fi ridicat plafonul minim de garantare a depozitelor cetăţenilor europeni. Confruntată cu situaţia fără precedent apărută în urma crizei financiare, UE trebuie să ia măsuri care nu au mai fost aplicate până acum. Decizia miniştrilor de Finanţe ai Celor 27, care au convenit marţi să ridice de la 20.000 la cel puţin 50.000 de euro plafonul minim de garantare a depozitelor bancare ale particularilor, în caz de faliment, are nevoie de timp pentru a căpăta legalitatea comunitară necesară.

Mai întâi, Comisia Europeană va trebui să elaboreze un proiect de act normativ, cel mai probabil o directivă, pentru aplicarea căreia statele UE au o marjă de manevră mai mare decât în cazul unui regulament. Acesta este obligatoriu şi are aplicabilitate imediată. Ulterior actul normativ trebuie să parcurgă procedura comunitară standard (codecizie a Consiliului şi a PE).

Riscul de infringement

Surse europene spun că, dată fiind conjunctura excepţională, statele membre vor avea tot interesul să aplice imediat directiva în cauză, cu atât mai mult cu cât miniştrii de Finanţe europeni au convenit că plafonul de 50.000 de euro poate fi ridicat, de la caz la caz, de fiecare stat membru şi dacă situaţia o impune. 

În lipsa unui asemenea act normativ, apare riscul declanşării procedurilor de infringement la Curtea Europeană de Justiţie. Aceasta, deoarece toate măsurile de salvare al băncilor din UE, luate în ultima săptămână, contravin flagrant prevederilor comunitare privind acordarea ajutoarelor de stat. Până acum, astfel de măsuri au fost în regim de urgenţă, fără aprobarea Comisiei, dupa procedura de notificare a acesteia de către ţara respectivă, aşa cum prevăd procedurile în vigoare.

De altfel, mesajele celor 27 – că vor susţine toate marile grupuri financiare în caz de dificultăţi, pentru a evita generalizare