Marian Vanghelie a devenit in ultima vreme marca PSD. Mai influent decat Mircea Geoana, mai smecher decat Miron Mitrea, mai ambitios decat Viorel Hrebenciuc si cu tot mai multe posibilitati materiale, Vanghelie face tot mai multe jocuri in PSD. A reusit sa schimbe doi ministri la Interne jucand pe degete conducerea partidului, si-a impus mai multi oameni in Guvern, incearca sa stranga cat mai multe posturi-cheie in beneficiul sau si al amicilor sai cu legaturi in lumea interlopa. Vanghelie a fost folosit initial de partid pentru treburi mai mult sau mai putin murdare, iar acum incearca el sa se foloseasca de partid in scopuri similare. Liderii social-democrati nici nu si-au dat seama cat de sus a ajuns acest fost ospatar care a stiut acum cativa ani cum sa-i serveasca pe Iliescu sau pe Nastase. Intre timp, conducerea PSD il serveste pe Vanghelie, dar nota de plata, din ce in ce mai umflata, va fi achitata tot de partid.

In vreme ce Vanghelie vrea sa-si mute cartierul general din Rahova la sediul central al PSD si face toate diligentele oficiale si neoficiale pentru a dirija anumite miscari ale social-democratilor, liderii mai vechi ai partidului se palmuiesc public. PSD nu mai are nici putere, nici prestanta. Fara directie, social-democratii se sfasie intre ei sub privirea alarmata, dar neputincioasa, a singurului lider care ar fi putut sa mentina unitatea si coerenta partidului: Ion Iliescu. Fostul presedinte, desi avea suficienta autoritate, nu a vrut nici sa reformeze formatiunea pe care a fondat-o si nici sa o curete de politicienii corupti sau compromisi. Esecul sau definitiv a avut loc insa la alegerile generale din 30 noiembrie, cand nici unul dintre favoritii si prietenii sai nu a reusit sa intre in Parlament. Tot atunci s-a sfarsit si scurta istorie a grupului de la Cluj, care a incercat sa impuna socialismul modern, sa spele partidul de rusi