Schimbările de guverne şi de putere politică îşi pun de cele mai multe ori amprenta şi asupra proiectelor de infrastructură pe care statul le are în derulare sau pe care intenţionează să le realizeze.
Chiar dacă priorităţile se pot schimba, un lucru este cert: România are nevoie să-şi dezvolte reţeaua de drumuri cât mai urgent, în contextul în care se află la coada Europei la acest capitol, iar mulţi potenţiali investitori străini continuă să se plângă de acest "handicap".
O analiză a două programe de guvernare, cel al fostului premier Călin Popescu-Tăriceanu pentru perioada 2005-2008, şi cel al actualului prim-ministru Victor Ponta, arată că în principiu autostrăzile care se doresc a fi construite în România au rămas aceleaşi, dar în timp au mai fost adăugate altele pe lista de priorităţi.
Astfel, în programul de guvernare al lui Tăriceanu, prezentat în decembrie 2004, Coridorul IV paneuropean Nădlac-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa şi Coridorul IX Bucureşti-Focşani-Albiţa erau priorităţile în domeniul infrastructurii rutiere. De asemenea, guvernul din acea perioadă îşi propunea să finalizeze Autostrada Transilvaniei şi autostrada Bucureşti-Constanţa până în 2008. Din aceste obiective, doar Autostrada Soarelui a fost finalizată, însă cu 4 ani mai târziu, în 2012.
Tot în programul de guvernare al lui Tăriceanu se lua în considerare transformarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România în Agenţia Naţională de Administrare a Drumurilor Publice şi înfiinţarea Consiliului Naţional al Drumurilor cu competenţe în stabilirea strategiilor şi politicilor sectoriale în domeniul rutier.
La 8 ani distanţă, guvernul Ponta II vrea să finalizeze autostrăzile aflate în prezent în construcţie pe ruta Nădlac-Arad-Bucureşti, pentru a închide Coridorul IV paneuropean, dar intenţionează să termine şi Autostrada Transilvania,
