Scandalul Găman-Bărboianu, fotbalişti de la Universitatea Craiova declaraţi liberi de contract în baza unor documente în alb completate ulterior, are un precedent tocmai în perioada interbelică, acuzaţi fiind tot funcţionarii federali! În 1928 a existat un caz - cel al lui Rudolf Wetzer - foarte asemănător cu povestea care a răvăşit fotbalul românesc în 2011. Atunci, preşedinte era timişoreanul Aurel Leucuţia, acum - bucureşteanul Mircea Sandu. Ceea ce arată că, indiferent din ce zonă ar fi şefii şi în ce perioadă s-ar petrece, metodele de deturnare a jucătorilor şi obişnuinţa de a umbla cu acte dubioase au o tradiţie îndelungată.

În urmă cu 83 de ani, la presiunile presei şi ale opiniei publice, ancheta s-a efectuat în interiorul forurilor federale şi s-a soldat cu suspendări ale unor funcţionari mărunţi. În 2011, pe fir a intrat DNA, iar pe cei bănuiţi, printre care şi selecţionerul Victor Piţurcă şi preşedintele Mircea Sandu, îi poate paşte un dosar penal. Mai jos vă vom prezenta uluitorul caz al celebrului Rudi Wetzer, fotbalistul care a provocat un scandal unic în fotbalul românesc şi a încăierat forurile de la Bucureşti şi Budapesta.

Povestea racolării de către maghiari a lui Rudolf Wetzer, căpitanul României la prima Cupă Mondială din istorie (Uruguay 1930), a fost ignorată la comandă în perioada comunistă şi, treptat, microbiştii au uitat că în urma acestui scandal federaţia noastră a reuşit un lucru foarte rar în istoria fotbalului: modificarea legilor FIFA! Pentru că România era, în perioada interbelică, mai slab dezvoltată nu numai economic, dar şi fotbalistic comparativ cu vecinii unguri, federaţia de la Budapesta îşi făcuse un obicei din a lua cei mai buni jucători din ţara noastră, pentru ca, apoi, să-i folosească în naţionala Ungariei. Nu existau prevederi internaţionale care să interzică acest lucru. Un episod avea să provoace însă un a