Din ciclul "să ne cunoaştem istoria", dar şi Bucureştiul, azi vă prezentăm, cu ajutorul agenţiei Agerpres, povestea locurilor pe care se află Palatul Cotroceni. Cu patru secole în urmă, în locul în care azi se află Preşedinţia României era un schit de călugări cunoscut drept "Cotrocenii de Sus". Asta, ca să fie scos în evidenţă faţă de Cotrocenii de Jos, un cătun de la baza dealului înconjurat pe atunci de Codrii Vlăsiei.
Foarte interesant şi un alt amănunt - semnificaţia cuvântului cotrocean. Se pare că ar însemna, după un arhaism, "a te cotroci", adică a te ascunde, a te refugia.
Perimetrul Cotrocenilor intră mai întâi în proprietatatea lui Şerban Cantacuzino, în 1660. O mănăstire va fi ridicată pe dealul Cotrocenilor în 1679 de domnitorul Ştefan Cantacuzino, Lucrările vor continua şi sub domnia lui Constantin Brâncoveanu. Alexandru Ioan Cuza decide, în 1862, ca această mănăstire să găzduiască reşedinţa domnească de vară, iar în 1888 Carol I va dispune construirea unui palat, în incinta mănăstirii, care să-i servească drept reşedinţă, cât timp Regele se afla în Bucureşti. Altă soartă va avea acest edificiu între 1949-1976, când a fost Palatul Copiilor. Lucxrări ample de reparaţii s-au făcut aici după cutremurul din 1977, de atunci palatul fiind transformat în casă de oaspeţi. Un moment negru este marcat în 1984, când biserica ridicată de Ştefan Cantacuzino, aflată în curtea Palatului, a fost demolată într-o singură noapte. Biserica va fi reconstruită între anii 2003-2004, în zidurile ei fiind puse elemente ale vechii biserici.
Din ciclul "să ne cunoaştem istoria", dar şi Bucureştiul, azi vă prezentăm, cu ajutorul agenţiei Agerpres, povestea locurilor pe care se află Palatul Cotroceni. Cu patru secole în urmă, în locul în care azi se află Preşedinţia României era un schit de călugări cunoscut drept "Cotrocenii de Sus".
