România trece, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora oficială de iarnă, ora 4.00 urmând să devină ora 3.00. Duminică va fi cea mai lungă zi din an.

Pentru trecerea la ora oficială de iarnă, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că duminică 27 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului. Trecerea la ora Europei Orientale, sau ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare.

Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare după ora oficială de vară până în noaptea de 26 spre 27 octombrie ora 4.00, care devine ora 3.00.

Prima sugestie în 1784

Aşadar în ultima duminică din luna octombrie se încheie orarul de vară, care debutează în ultima duminică a lunii martie, şi se revine la Timpul Legal Român, când diferenţa faţă de timpul universal (GMT) este din nou de două ore.

Schimbarea nu este simultană în toate ţările unde are loc din cauza diferenţei de fus orar. Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală a Soarelui şi reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa.

Au urmat ani în care introducerea orei de vară a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioadă mai îndelungată a fost aplicată în SUA, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 - 30 septembrie 1945.

Fără succes în România

În România, orarul de vară a fost introdus pentru prima dată, fără prea mare succes, în 1931, când a fost publicată în Monitorul Oficial din iulie 1931 Legea pentru stabilirea orei oficiale în România.

Începând cu anul 1979, ora de vară a fost instituită permanent în ţara noastră şi până în anul 1997 trecerea la ora de vară s-a făcut