Fotbalul românesc de club şi-a avut perioada de aur acum 25 de ani. Pe atunci, Steaua Bucureşti le-a arătat mai marilor fotbalulului european ce este frica. Din 1985 până în 1989, clubul de fotbal al armatei a obţinut cinci titluri de campion naţional la rând, iar în 1986 a învins la Cupa europeană echipa FC Barcelona. Doi ani mai târziu, "echipa de aur" a mai ajuns o dată în semifinala Cupei Campionilor Europeni. După căderea regimului Ceauşescu, Steaua a intrat într-un con de umbră, iar fotbalul românesc de club s-a reîntors la somnul său lung.
Începând cu trecerea dintre milenii, fotbalul românesc a cunoscut un nou avânt. În deceniul care a trecut, atât Rapid cât şi Steaua Bucureşti şi adversarul elveţienilor de la FC Basel, CFR Cluj, au prins rădăcini în Europa, fiind oaspeţi obişnuiţi la competiţiile europene şi obţinând ici şi colo câte un succes. În 2006, de exemplu, Steaua a ajuns în semifinala cupei UEFA, iar CFR Cluj a surprins AS Roma cu ocazia primei sale participări la Liga Campionilor, învingându-i pe italieni cu 2 la 1. Chiar şi puternicul club Chelsea a pierdut un punct în faţa lor. Aceste succese au majorat coeficientul UEFA în clasificarea pe cinci ani, iar campioana României s-a calificat şi în sezonul acesta direct pentru faza pe grupe a Ligii campionilor.
Avântul sportiv al cluburilor se datorează finanţatorilor lor nou îmbogăţiţi. În cazul CFR Cluj, de exemplu, cârma se află în mâinile investitorului Arpad Paszkany. Dacă în vremea Cortinei de fier doar rareori erau angajaţi jucători străini, acum echipele s-au îmbogăţit tot mai mult cu talente din afară. Prin internaţionalizarea personalului a crescut şi nivelul bugetului. Steaua, de exemplu, îşi face socoteli de circa 20 de milioane de euro pe sezon iar la Rapid şi CFR Cluj sumele nu sunt cu siguranţă mai mici.
"Vrem să câştigăm Liga Campionilor în viitorul apropiat", afirma