Nu cred că există om care, în viaţă, să nu fi avut măcar odată vreo durere. Durerea face parte din existenţa noastră materială. Asta este situaţia. N-avem ce-i face. Nu putem fi sănătoşi în fiecare moment al vieţii. Carl Gustav Jung spunea: "Arată-mi un om sănătos şi ţi-l voi vindeca".
Avem norocul că atunci când boala dispare uităm de suferinţă. Însă, durerea vine nechemată şi cu greu este dată afară. Dar, când se reuşeşte să fie eliminată, devine plăcere. Starea de extaz reprezintă o posibilitate de a învinge durerea. Acest fapt a pus la treabă oamenii de ştiinţă, pentru a desluşi mecanismul acestui fenomen.
S-a stabilit, din punct de vedere medical, că există patru maladii psihiatrice care influenţează durerea în mod considerabil, făcând-o să apară printr-un mecanism psihologic şi evidenţiind-o în organism, somatic.
Isteria de conversie este o nevroză caracterizată prin imitarea aparent perfectă a simptomelor unor maladii somatice: paralizie, afonie, surditate, cecitate, anestezii sau hiperestezii. Cel afectat face conversia conflictelor psihice în dureri corporale. Însă, organele nu sunt afectate, durerile fiind de origine isterică. În schimb sunt afectate sau suferă mai ales simţurile, pielea şi membrele.
Depresia este o altă afecţiune a psihicului care amplifică durerea.
Schizofrenia conferă imunitate, în general, la dureri foarte greu de suportat pentru un om normal, fapt încă fără explicaţie ştiinţifică.
Ipohondria este şi ea tot o afecţiune psihică. Celor care suferă de această maladie le sunt specifice exagerările simptomelor unor afecţiuni a căror existenţă nu este constatată de către medici. Persoanele respective consultă în paralel toţi specialiştii pe care îi găsesc. Durerea, deşi este de origine psihică, pentru ei este cât se poate de reală.
Cercetări îndelungate au scos la s