Prima declaraţie, care deja face valuri enorme la Bruxelles, aparţine lui Martin Schulz, Preşedintele Parlamentului European, candidatul oficial al socialiştilor europeni pentru preşedenţia Comisiei Europene în 2014. Domnia-sa a declarat că „dl. Snowden a adus un serviciu opiniei publice mondiale, arătând în mod clar că trăim într-o epocă în care democraţia aplică metode utilizate odată de regimurile totalitare, dacă dl. Snowden face o cerere, autorităţile trebuie să examineze dacă el face, de fapt, obiectul unei persecuţii politice…am înţelegere pentru această cerere.“ Ca lucrurile să fie complete, după ce a adăugat că spionarea instituţiilor europene de către americani „reprezintă o provocare”, şi-a exprimat şi „dezamăgirea profundă faţă de Obama…L-am considerat un reformator, m-am gândit că ar aduce mai multă democraţie, mai multă transparenţă în politica americană. Se pare că nu este cazul. ” Este cea mai tranşantă declaraţie şi cea mai dură luare de poziţie a unuia dintre liderii europeni în scandalul interceptărilor ilegale şi, cu certitudine, deschide calea unor tensiuni fără precedent în relaţiile politice euro-atlantice, făcând ca adoptarea rapidă a acordului de liber-schimb SUA-UE să devină cel puţin problematică în perioada imediat următoare. Este însă şi un semn al exasperării produnde a politicienilor europeni faţă de ce se demonstrează a fi, cu probe care se acumulează de la o zi la alta, acţiunea sistematică de interceptare la scară globală operată de NSA. Implicaţiile sunt multiple, deoarece este limpede că această poziţionare foarte severă va avea urmări directe asupra dezbaterilor privind protecţia datelor la nivel european, dar va duce şi la o impulsionarea creării unor agenţii comune în domeniul securităţii informatice, inclusiv a unui sistem cloud aparţinând unui operator european, cella care Germania a făcut deja referire în urmă cu două zile. D