Pe 21 decembrie 2012, la ora 13.12, Pamantul ajunge la solstitiul de iarna. Acest punct pe orbita terestra reprezinta inceputul iernii din punct de vedere astronomic in emisfera nordica si al verii in cea sudica. Pe bolta cereasca Soarele ajunge in cel mai sudic punct al eclipticii (drumul sau aparent pe cer in decursul unui an).
Consecintele acestui eveniment sunt cele cunoscute: in emisfera nordica are loc cea lunga noapte si cea mai scurta zi, Soarele rasare aproape de sud-est, apune aproape de sud-vest, iar la amiaza are cea mai mica altitudine deasupra orizontului din decursul anului. In emisfera sudica lucrurile sunt exact pe dos.
Dupa solstitiu ziua incepe sa creasca, noaptea sa scada, iar Soarele porneste intr-un drum de 6 luni in care va calatori tot mai spre nord. Pe 21 decembrie 2012, la ora 13.12, Pamantul ajunge la solstitiul de iarna. Acest punct pe orbita terestra reprezinta inceputul iernii din punct de vedere astronomic in emisfera nordica si al verii in cea sudica. Pe bolta cereasca Soarele ajunge in cel mai sudic punct al eclipticii (drumul sau aparent pe cer in decursul unui an).
Consecintele acestui eveniment sunt cele cunoscute: in emisfera nordica are loc cea lunga noapte si cea mai scurta zi, Soarele rasare aproape de sud-est, apune aproape de sud-vest, iar la amiaza are cea mai mica altitudine deasupra orizontului din decursul anului. In emisfera sudica lucrurile sunt exact pe dos.
Dupa solstitiu ziua incepe sa creasca, noaptea sa scada, iar Soarele porneste intr-un drum de 6 luni in care va calatori tot mai spre nord.