Ministerul Finanţelor a reuşit anul trecut să raporteze plusul de venituri bugetare prognozat, de circa 7% comparativ cu 2010, însă creşterea încasărilor a fost obţinută în condiţiile unei creşteri economice de 2,5%, mai mare cu un punct procentual faţă de bugetul iniţial.

Explicaţia poate ţine atât de o prognoză nerealistă a încasărilor bugetare, respectiv supraestimarea de venituri la prognoza iniţială de creştere a PIB cu 1,5%, cât şi de o incapacitate structurală a Finanţelor de a creşte gradul de colectare a impozitelor şi taxelor într-un ritm corelat cu dinamica economiei.

În plus, Guvernul a fost practic surprins de creşterea economică superioară prognozelor oficiale care, din păcate, nu s-a reflectat pe de-a-ntregul în încasările bugetului.

La sfârşitul anului 2011 veniturile bugetare totale au ajuns la 181,5 mld. lei, cu 7,6% peste nivelul realizat in 2010. Procentul de creştere a veniturilor este comparabil cu cel prognozat de Ministerul Finanţelor pentru 2011, însă sub potenţialul dat de creşterea economică efectivă.

Guvernele care s-au perindat în ultimul deceniu au tot susţinut ideea majorării veniturilor prin întărirea disciplinei în colectarea taxelor, dar acesta a rămas doar un obiectiv golit de conţinut vânturat prin discursuri de ani şi ani de zile, în timp ce ponderea veniturilor în PIB nu a depăşit niciodată 32-33%.

În condiţiile unei încetiniri puternice a economiei în 2012, se diminuează vizibil şansele de a vedea o creştere a veniturilor cu 7,5% faţă de încasările din 2011 şi cu atât mai mult şansele de atingere a ţintei de deficit bugetar de 1,9% din PIB pe metodologia cash şi de sub 3% din PIB pe metodologia ESA - care oricum sunt foarte ambiţioase şi în contextul unei creşteri economice similare celei din 2011. Mai mult, înrăutăţirea climatului economic extern poate influenţa nefavorabil econo