Serbia incearca sa juguleze amplele activitati ale traficantilor de tigarete, dar anchetele ar putea fi instrumentalizate de factiuni politice in concurenta cu puterea. Autoritatile au demarat o ancheta privind o banda specializata in contrabanda cu tigari, seful acesteia, Anton Stanaj, fiind arestat pe aeroportul din Belgrad, cand se pregatea sa se imbarce intr-un avion cu destinatia Podgorita, Muntenegru. Se pare ca el si-a extins reteaua si in Romania.

Daca incerci sa gasesti o trasatura comuna intre regimurile balcanice postcomuniste, cea preferata este a unei simbioze intre lumea politica si crima organizata, potrivit presei din Skopje. Iesirea la iveala aproape simultana in Serbia si in Muntenegru a doua mari dosare privind mafia tutunului nu poate fi intamplatoare si nici desprinsa de motivatia politica.

socul initial a fost provocat de Parchetul din Bari (Italia), care l-a acuzat pe fostul premier muntenegrean Milo Djukanovici ca ar fi "unul dintre sefii mafiei tutunului" si ca a facut din Muntenegru placa turnanta a contrabandei de tigari cu destinatia UE, activitate care genera in anii ’90 o cifra de afaceri de multe miliarde de dolari. Autoritatile din Podgorita au respins acuzatiile procurorilor italieni, dar media sarbe fidele premierului Voislav Kostunita au prins mingea din zbor si l-au calificat pe Djukanovici "mafiotul-sef" si Muntenegrul "stat fondat pe mafie". Puterea de la Belgrad a profitat de ocazie pentru a divulga informatii noi obtinute in cursul operatiunii "Mreza" (Reteaua), dusa de politie contra mafiei tutunului. Scopul manevrei nu era de a clarifica rolul jucat de statul sarb in traficul cu tigari, ci de a spulbera aura fostului premier Zoran Djindjici, proeuropean liberal, care l-a predat pe Milosevici Tribunalului de la Haga.

Operatiunea Mreza

Putini isi amintesc faptul ca Djindjici a fost la