Bitumul înseamnă peste jumătate din preţul asfaltului şi va mai fi doar importat.

Închiderea rafinăriei Arpechim Piteşti de către OMV-Petrom reprezintă o lovitură dată infrastructurii din România. Acum câţiva ani Arpechim producea jumătate din necesarul de bitum rutier. Producţia rafinăriei de bitum a scăzut constant în ultimii ani şi va dispărea total o dată cu lacătul pus pe uşa rafinăriei.

Necesarul de bitum rutier, aproximativ 500.000 de tone în 2011, va fi asigurat din importurile venite din Ungaria, Austria, Polonia, Bulgaria, Italia şi mai recent Serbia. Oficial, nimeni nu se plânge de această situaţie. Compania de Autostrăzi plăteşte kilometrul de autostradă dublu faţă de acum cinci ani şi achită din banii statului facturile umflate de scumpirea bitumului. Constructorii trec preţul majorat al asfaltului în facturile prezentate companiei şi toată lumea este mulţumită. În pofida unor proiecte anunţate cu tam-tam în ultimii ani de către OMV Petrom şi Rompetrol-rafinăria Vega (singurele cu capacitatea necesară fabricării bitumului primar), bitumul românesc nu prea mai există.

Potrivit datelor estimative ale Institutului Naţional de Statistică, anul trecut România a importat aproximativ 369.000 de tone bitum, adică peste 90% din necesar. Cea mai mare parte a venit din Ungaria (118.000 tone), Italia şi Bulgaria (fiecare cu câte 70.000 de tone). Alte surse sunt bitumul produs de OMV în Austria sau cel al rafinăriei PKN în Polonia. Singura contribuţie românească în industria bitumului este terminalul deţinut de constructorul francez COLAS la Mangalia, loc în care bitumul importat pe mare este îmbunătăţit prin aditivare cu polimeri.

Bitumul OMV, din Ungaria şi Austria

„Bine că l-au închis, oricum îl scumpiseră", răbufneşte un comerciant de bitum întrebat de închiderea rafinăriei. Anul trecut OMV-Petrom a anunţat că a început să f