Marilena devenise doctoranda impozantei profesoare M. Deşi era o fată foarte bine pregătită, se simţea cumva datoare proaspetei sale îndrumătoare ştiinţifice. Ştia prea bine că doamna M. făcea faţă cu greu numeroaselor solicitări de coordonare doctorală, aşa încît faptul de a o fi selectat pe ea, la complicatul examen de admitere, îi crease un apăsător sentiment de îndatorare. A-şi arăta recunoştinţa prin cadouri costisitoare nu intra în discuţie. Nu avea situaţia finanaciară potrivită pentru un astfel de comportament şi, în plus, credea cu toată convingerea că o savantă de talia doamnei M. nu s-ar fi pretat la o asemenea situaţie stînjenitoare. Ar fi dorit să vorbească deschis cu profesoara şi să-i spună, onest, cît de onorată se simţea să lucreze sub îndrumarea ei, dar o anumită austeritate comportamentală a doamnei M. o inhiba din start. Trăia cu spaima copleşitoare că gestul său de gratitudine ar fi fost interpretat drept incalificabilă linguşire.
DE ACELASI AUTOR O limbă nouă: framericana Americani mîncînd Piatra de mormînt Doctor Jack Daniel's La prima întîlnire cu îndrumătoarea, doctoranda hotărî, prin urmare, că singurul lucru firesc pe care-l putea face rămînea achiziţionarea unui frumos buchet de flori. Se prezentă, din timp, în faţa cabinetului profesoarei. Cineva care tocmai ieşea (şi care, avu senzaţia, privi cu suspiciune vizibilul colorat buchet floral!) îi spuse să aştepte puţin, întrucît doamna M. se afla într-o convorbire cu doi masteranzi. Marilena se postă dinaintea uşii, destul de îngîndurată. Dacă greşise, cumpărînd aceste flori, de un roşu strident, ce i se păreau acum, deodată, vulgare? La florărie, dădeau impresia de rafinament, dar aici, în Universitate, dezvăluiau ceva insolent şi ieftin, vecin cu trivialitatea pură. Dacă profesoara o va repezi, considerîndu-se jignită? Dacă momentul va arunca o umbră de suspiciune asupra întregu
