Societatea "Transilvania" a luat fiinta la 3 mai 1867, zi in care se implineau 19 ani de la Adunarea de la Blaj - inceputul revolutiei pasoptiste a romanilor din Transilvania. Ideea infiintarii ei au avut-o studentii ardeleni de la Universitatea din Bucuresti (concret, propunerea a facut-o I. T. Cacitu).
Structurile statale romanesti nu au fost straine de initiativa, care era si un raspuns la proclamarea dualismului austro-ungar (17 februarie 1867), prin care Transilvania era alipita la Ungaria. Unul dintre initiatori si presedinte al Societatii intre 1874 si 1883, August Treboniu Laurian, se numarase printre participantii de la Blaj. Scopul "Transilvaniei" era "strangerea legaturilor de fratie intre junimea studioasa din toate partile Romaniei".
In decursul unui an, Societatea ajunge la 1.247 de membri. Intre ei, valori publice insemnate: B.P. Hasdeu, I. Heliade Radulescu, V.A. Urechia, Petre Gradisteanu, Timotei Cipariu... Presedintele Societatii, Alexandru Papiu Ilarian, lanseaza apeluri: "Invatati carte romaneasca", "Cultura va salva Romania..." pentru strangere de fonduri. Mai multe consilii judetene din Ilfov, Galati, Ramnicu Sarat, Covurlui, Craiova, Botosani prevad in buget sume pentru ajutorarea Societatii "Transilvania". Ba primarul din Galati, Alexandru Lupascu, colinda prin comune pentru a aduna bani (adevaratul patriotism se masoara in fapte, patriotismul curat si fierbinte al celor cu adevarat iubitori de tara, nu de propriul interes).
Mihail Kogalniceanu implica guvernul tarii prin sume de bani din bugetul Ministerului Instructiunii si Cultelor. Printre sustinatorii Societatii se afla si domnitorul Carol, pe care Al. Papiu Ilarian il evoca in februarie 1868 ca fiind creatorul acelui spirit, "nevazut, dar potinte", sub care s-a infiintat gruparea. Care e recunoscuta prin decret domnesc la 8 decembrie 1858.
Intr-un an, "T