Aplaudată de Alain Delon
Claude Lelouch, Gérard Darmon, Jean-Paul Belmondo, Jack Lang, Mireille Darc, Alain Delon, Line Renaud şi Frederic Mitterrand, plus o mare de admiratori au participat vineri la slujba de înmormântare a actriţei Annie Giradot, în Biserica Saint Roch, parohia artiştilor. O coroană de trandafiri roşii, cu menţiunea "Vive la vie", semnată de Giulia şi Lola, fiica şi nepoata ei, o jerbă de la Isabelle Adjani dedicată "neuitatei ei mame din cinema" şi o alta de la preşedintele Sarkozy erau depuse în corul bisericii.
Claude Lelouch, regizorul care a distribuit-o în multe din filmele sale, a solicitat un "standing ovation" pentru actriţă. "Annie avea trac în faţa morţii. Cred că este pe cale să filmeze cu «Marele Scenograf» şi va avea un imens succes", a spus el, declanşând aplauze care au durat minute în şir. Emoţionat, Alain Delon a citit unul dintre poemele preferate ale defunctei, "Peindre un oiseau" de Jacques Prévert, în timp ce Line Renaud a ales "La mort n'est rien" de Charles Peguy. Ministrul Culturii a parafrazat emoţionantele cuvinte ale actriţei de la ceremonia Premiilor Cesar din 2005: "Nu ştiu dacă v-am lipsit când noaptea a început să vă învăluie, dar ştiu că ne veţi lipsi teribil, dureros". Iar Frédéric Mitterrand a adăugat: "N-aţi murit: ne lăsaţi atât de frumoasa dumneavoastră familie, cât şi minunata filmografie". La sfârşitul sfâşietoarelor cuvinte de rămas bun a fost difuzat cântecul lui Jean Gabin, "Maintenant, Je sais".
În faţa uşilor, sute de oameni au aplaudat intrarea sicriului în biserică.
Pe scenă, ca şi pe ecran, era de neegalat
Cu Yves Montand în Vivre pour vivre, 1967
"Să mori este o dovadă de proastă creştere. E ca şi cum ai pleca în mijlocul unei fraze", spunea odată actriţa. Annie s-a temut întotdeauna că va fi abandonată. Ca să scape de această spaimă s-a decis să facă teatru. Coct
