După 23 august 1944 serviciile secrete ale URSS, instalate prin forţă în România, decideau de unele singure cine şi când trebuia arestat. „Victima", în caz că era din Basarabia, fără mari eforturi, era transportată în RSSM. Iar după o scurtă escală la Chişinău pentru „judecare", ajungea în gulag. Astfel s-a procedat cu Alexandru Smochină, fiul lui Nichita Smochină, membru de onoare al Academiei Române (1942).
Alexandru Smochină s-a născut la 28 iunie 1915, în satul Mahala, plasa Dubăsari, regiunea Herson, în familia lui Nichita şi Agafia Smochină. În 1918, părinţii săi, salvându-se de bolşevici, după mai multe peripeţii pe frontul rus şi în Ucraina, trec Nistrul şi Prutul şi se stabilesc la Iaşi. Trei ani mai târziu, un curier special venit de la Iaşi îi ajută pe Alexandru şi sora sa, Claudia, rămaşi în grija bunicii Angelina, să treacă Nistrul şi să-şi vadă părinţii.
Ajuns în România, Alexandru termină, în 1927, şcoala primară la Iaşi, iar în 1934 - gimnaziul. Se înscrie la Facultatea de Drept din Iaşi, pe care, după o pauză de doi ani în care face serviciul militar (1937-1938), o termină în 1940. Între timp, învaţă la şcoala specială de ofiţer.
„Spânzurătoarea să dea în Stalin!..." Vezi GALERIA FOTO!
Cum a fost ciopârţită Basarabia prin formarea RSSM?
Ordinul mareşalului Antonescu din 22 iunie 1941: „Ostaşi, vă ordon, treceţi Prutul!" îl prinde la Bucureşti. În acea zi i-a fost conferit gradul de subofiţer. Odată cu organizarea Guvernământului Transnistriei, Alexandru Smochină, în luna august 1941, este numit subprefect al judeţului Berezovo, regiunea Odesa, iar din noiembrie 1941 - până în martie 1944, activează în calitate de subprefect al judeţului Tiraspol.
La finele lui 1942, la Tiraspol, fondează „Cercul moldovenesc", organizaţie ce avea misiunea să le explice moldovenilor transnistreni istoria românilor, semnificaţia evenim
