Nu ştiu dacă furatul propriei căciuli este un obicei tipic românesc, dar faptul că noi îl practicăm asiduu şi îl perfecţionăm de câte ori avem ocazia ne face să fim, fără îndoială, un fel de etalon în domeniu.

Un eveniment din aceste zile ilustrează perfect această realitate, precum şi faptul că, aşa cum se întâmplă de obicei cu cei care îşi fură singuri căciula, efectele vor fi dureroase şi se vor resimţi pe termen lung.

Este vorba de rezultatele concursului de Evaluare Naţională a elevilor aflaţi la final de clasă a VIII-a şi în prag de admitere la liceu.

Aparent, evaluarea a fost un succes remarcabil pentru toată lumea: elevii se bucură de nişte note la care nici nu visau, profesorii mai bifează o “realizare” profesională, iar părinţii sunt uşuraţi că au scăpat de coşmarul notelor mici, deşi pe bune, din epoca Funeriu.

Ăsta este şi farmecul furatului căciulii. Este o activitate de consens, în care toată lumea voteză cu amândouă mâinile pentru a avea un succes facil astăzi, chiar dacă astfel se pun bazele eşecului usturător de mâine.

Păcat că, pentru interese meschine de partid şi de stat, unii sunt dispuşi să rişte viitorul unor copii, raportând notele de 10 ale elevilor precum tonele de sfeclă la hectar de pe vremea lui Toa’răşu’.

Numărul notelor peste 5 a crescut cu 10% faţă de 2012, iar în Bucureşti, la matematică, aproape jumătate dintre elevi au luat peste 9. Notele de 10 sunt şi ele la un nivel-record faţă de anul trecut.

Optimiştii ar putea spune că rezultatele reprezintă o evoluţie normală, iar copiii pur şi simplu au pus burta pe carte şi au fost mult mai bine pregătiţi decât anul trecut. În unele cazuri este posibil să fi fost aşa, dar este vorba de excepţii. Pentru oricine se uită pe subiecte este evident faptul că subiectele la matematică au fost probabil cele mai uşoare din ultimul deceniu, şi nici cele la român