Cel mai vechi document existent în cei 8,2 kilometri de arhivă la Arhivele Naţionale din Alba Iulia este datat 17 octombrie 1455. Personajele principale la care se face referire în text îşi dispută o moşie din fostul comitat Turda.
Documentul emis în urmă cu 558 de ani se păstrează într-un fond numit Haller. Potrivit istoricului Cosmin Popa-Gorjanu de la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia, scrisul în limba latină este pe alocuri şters şi ilizibil, motiv pentru care este dificil de întregit „literă cu literă“.
Mărul discordiei: un sfert din moşia Agrişul de sus
Actul este în esenţă o hotărâre a vicevoievozilor Transilvaniei, prin care s-a fixat data de 13 ianuarie 1456 pentru prezentarea unei scrisori de zălogire, termen similar cu cele din zilele noastre de „amanetare“, „garanţie“. În discuţie era un sfert din posesiunea Agrişul de sus (FelsewEgres), din fostul comitat Turda.
„Posesiunea fusese zălogită de către un anume Ladislau cel mic de Pethlend lui Ioan fiul lui Toma de Agriş. Cel de pe urmă a arătat în chip de protest înaintea vicevoievozilor că i se cuvine acel sfert de posesiune în virtutea scrisorii de zălogire, solicitând de la un Ioan fiul lui Anton eliberarea acelei moşii. La rândul său Ioan fiul lui Anton a cerut de la vicevoievozii Transilvaniei, Gheorghe, fiul lui Ricalf, de Tărcaia şi Bronislav acordarea unui soroc pentru examinarea scrisorii de zălogire invocate“, se arată în actul de acum 558 de ani, potrivit lui Cosmin Popa-Gorjanu, cel care a tradus documentul redactat în limba latină.
Certificatul de deces al „Crăişorului“ munţilor
La Arhivele Nationale Alba pot fi cercetate şi alte documente de mare importanţă pentru istoria Romaniei. Printre ele certificatul de deces al eroului naţional Avram Iancu, unul dintre conducătorii Revolutiei de la 1848 din Transilvani
