Imobilul 29C, de pe strada Ion Câmpineanu, are două faţade: una l-a ascuns de ochii comuniştilor demolatori, alta face parte din construcţia propriu-zisă. Realizare urbanistică de domeniul fantasticului a rămas până în zilele noastre, însă puţini bucureşteni ştiu că dincolo de prima intrare se află un alt bloc.
Aproape că-ţi faci cruce când te uiţi din strada Ion Câmpineanu la ferestrele balcoanelor care aparţin blocului 29C. În mod firesc, dincolo de geamurile care ar trebui să ascundă o sufragerie, îţi sare în ochi un alt bloc!
Arhitecţii lui Ceuşescu au mutat aliniamentul străzii, în 1964, şi au construit edificii noi, de tip stalinist. Pentru că acest bloc construit după al doilea război mondial avea o arhitectură deosebită, de tip interbelică, spune arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, comuniştii l-au salvat de la demolare pitindu-l practic cu ajutorul unei măşti false de bloc, „pe gustul" tovarăşului.
Dincolo de balcoane se văd alte balcoane
De fapt, faţada falsă are patru coloane de balcoane. Cum te uiţi din faţa Sălii Palatului, prima coloană din stânga este partea finală a blocului din stânga, iar a doua coloană este de fapt prelungirea balcoanelor de pe prima coloană. Nimeni nu şi-ar da seama de imitaţie, cu atât mai mult cu cât multe dintre aceste balcoane au chiar şi aer condiţionat, perdele sau dulapuri de depozitare.
Dacă te uiţi însă direct pe balconul de pe a doua coloană a faţadei false, la etajul şase, uşa de balcon este deschisă şi se vede zăpadă. Puţini dintre cei care au observat se întreabă, pe sistemul „Ce a vrut să zică arhitectul?", la ce mai foloseşte acum această interfaţă. La nimic. Pentru că dincolo de ea se află un bloc cu o arhitectură deosebită.
„Scamatorie de 40 de ani"
De altfel, acest bloc este în mare parte plin de suprize. În interior se regăseşte rafinamentul an