Privatizarea IAS-urilor a lăsat statului o zestre a creanţelor de 70 milioane de euro faţa agricultorilor care s-au folosit gratis de pământ pentru propriile afaceri. Începând cu 2006 însă, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a înfiinţat un fel de birou al creditelor pentru rău-platnicii redevenţelor.
În ultimii cinci ani, şi agricultura s-a transformat într-o piatră de râu pentru capitolul de venituri bugetare. Ca şi când nu ar fi fost îndeajuns găurile suportate ani la rând de la buget de pe urma falimentelor bancare sau a evaziunii fiscale, întreprinzătorii din agricultură au considerat statul un partener de mâna a doua. Începând cu anul 2000, dintre cele aproximativ 750 de foste IAS-uri care au fost trecute în proprietate privată, peste 400 nu şi-au plătit taxele de redevenţă pentru pământul primit de la stat.
"Situaţia este una foarte grea pentru noi, pentru că ne confruntăm în prezent cu un procentaj de peste 65% din IAS-uri care, după ce au lăsat statului o zestre a debitelor de 70 milioane de euro, ca urmare a neplăţii redevenţelor, au falimentat" , a precizat directorul general al ADS, Barna Tanczos. Potrivit acestuia, principala cauză a nivelului acestor debite este faptul că statul nu a făcut începând cu anul 2000 niciun fel de executare silită. "Până acum, din creanţe am reuşit să recuperăm 2-3 %", arată Tanczos.
Rău-platnicii, interzişi în agricultură
De la sfârşitul anului trecut, la nivelul Serviciului de executări silite şi rezilieri contracte din cadrul ADS, a fost înfiinţată o bază de date cu toţi rău-platnicii din agricultură. Ca şi în domeniul bancar, regula este foarte simplă: daca eşti rău-platnic nu ţi se mai dă pământ în concesiune pe viitor, fiind refuzat de la orice licitaţie.
"În momentul de faţă, dintr-un total de 2.000 de contracte semnate pentru concesiune de teren agricol cu ADS, 700 putem spune că
