Pentru preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, care şi-a început vizita oficială în România şi Franţa, unde va discuta "problema ocupaţionistă", rezoluţia constituie un sprijin important, mai ales în condiţiile schimbărilor negative din atitudinile Europei, determinate de raportul Comisiei UE privind războiul din Osetia de Sud, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, citat de Agerpres.

Adoptarea de către parlamentul lituanian a rezoluţiei progeorgiene şi utilizarea de formulări drastice la adresa Rusiei a coincis cu desfăşurarea la Kampala (Uganda) a conferinţei Curţii Penale Internaţionale (CPI). Tocmai către această organizaţie înaintase Tbilisi plângere împotriva Moscovei, pe care o acuză de agresiune militară în regiunea Ţhinvali. Tot la CPI se află o "contraplângere" la adresa părţii georgiene, aceasta fiind acuzată că ar fi declanşat războiul din Osetia de Sud şi de genocid la adresa poporului sud-osetin, precizează cotidianul rus.

Potrivit Nezavisimaia Gazeta, CPI nu se va ocupa prea curând de acest caz, deoarece "agresiunea militară" ca atare nu intră în competenţa acestei instituţii. În schimb, în competenţa sa intră cazuri legate de astfel de noţiuni precum genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.

Conferinţa de la Kampala este menită să extindă competenţele PIC, însă o extindere reală a statutului şi împuternicirilor acestei organizaţii nu se va întâmpla în viitorul apropiat. Tbilisi consideră că "o asemenea extindere poate avea loc oricând", iar rezoluţia parlamentului lituanian, ce conţine termeni precum "agresiune" şi "ocupare a teritoriilor georgiene" poate cântări foatre greu în procesul intentat de Tbilisi împotriva Moscovei.

Deocamdată, însă, documentul este mai degrabă un sprijin moral acordat de Vilnius şi onorarea promisiunii făcute de preşedintele Seimului, Irena Degutiene, ministr