Langa Tulcea traiesc 120 de italo-romani, urmasi ai venetienilor. Savioli, Bataioli si Grigorini sunt familii care au parasit Italia si au trait un secol printre dobrogeni, invatandu-i sa vorbeasca italiana, sa manance spaghetti si sa ciopleasca piatra.
La festivitatea de sfarsit de an scolar, dirigintele clasei a V-a A i-a inmanat Sorenei Savioli "Divina comedie", tradusa in romana si i-a urat sa o citeasca in original. Sorena e singurul copil de etnie italiana din singura clasa in care se preda limba lui Dante, in comuna Greci. Colegul Vladut Mocanu a urcat pe scena langa Sorena si s-a inrosit de emotie cand a primit premiu o carte cu "Aventurile lui Pinocchio".
Elevii au venit singuri la serbare, din cauza ca parintii nu mai stau pe acasa. Pana sa vina comunistii, italienii din Greci aveau dubla cetatenie, romana si italiana, li se spunea "pasaportari", insa locuiau permanent la Greci, unde munca in cariera le era platita cu prisosinta. Dupa â89, santierul de granit s-a inchis, iar pietrarii venetieni au apucat drumul strainatatii, luandu-i cu ei si pe romani.
Tatal Sorenei lucreaza in constructii la Napoli, iar mama lui Vladut a plecat sa faca menajul in vilele de pe malul Mediteranei. "Cand or sa creasca mari or sa plece si copiii dupa parinti. La Tulcea sau Braila nu mai au nici un viitor, spune suparat dirigintele. In 1880 cand au venit la noi in recunoastere primii italieni, la ei era foamete. Roata s-a intors si acuma mergem noi la ei sa castigam o paine."
DON GIOVANNI. "Pana sa cada Ceausescu, trimiteam granit pe Dunare pana in Germania. Sosele din Berlin si Stadionul Olimpic de la München sunt placate cu granit de la noi", spune Constantin Topoleanu, fost muncitor la cariera. Batranul pietrar a invatat meserie de la italienii din Greci, lucrand peste 20 de ani alaturi de ei, in constructia de poduri, sosele si chiar pe santierul
