Aderarea Romaniei si Bulgariei nu face decit sa adinceasca discrepanta dintre Vestul si Estul Europei Europa s-a schimbat semnificativ dupa Razboiul Rece, iar acest fapt nu se poate nega cu usurinta. La fel cum a facut si dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, cind Europa Occidentala a privilegiat unitatea economica si politica drept element important in reconstructia postbelica, acum, UE incearca sa anuleze cit mai mult efectele Razboiului Rece, aducind in marea familie europeana si tarile foste comuniste. Dar, desi Cortina de Fier s-a ridicat de ceva timp, discrepanta dintre Vestul si Estul Europei pare sa fie la fel de vie ca acum trei-patru decenii in urma.
Asa cum comenteaza multe ziare europene, Romania si Bulgaria vor fi tratate de Bruxelles precum state candidate chiar si dupa fabuloasa data de 1 ianuarie 2007. Special pentru cele doua tari, Bruxelles-ul a propus conditii in premiera, precum continuarea monitorizarii sau diferite clauze de salvgardare, ca raspuns la incetinirea reformei in cele doua tari. De altfel, termenul de "cetateni de mina a doua" a ramas o eticheta lipita de Romania si Bulgaria, fiind folosita, pe de o parte, de "greii" UE, care au subliniat in nenumarate rinduri ca nu meritam statutul de membru UE deoarece nu indeplinim toate criteriile, iar, pe de alta parte, chiar de noii aderati, care reproseaza Bruxelles-ului ca nu le acorda o pozitie egala cu celelalte state.
Dar nu doar romanii si bulgarii se pling. Si ultimele 10 state aderate in mai 2004 se simt dezamagite de calitatea conditiei lor de membri ai Uniunii Europene. Intirzierea adoptarii monedei euro, aminarea procesului de aderare la spatiul Schengen, piedicile puse pe piata locurilor de munca din Vest sint resimtite ca ofense la adresa statutului de european pentru cele 8 state foste comuniste. Pe de alta parte, britanicii, francezii, germanii si italienii reactioneaza