"E tot atât de violent ca şi de două ori mai stupid": sentinţa categorică a ziarului "New York Times" asupra evocării cinematografice în stilul comicsurilor americane a celebrei bătălii "E tot atât de violent ca <> şi de două ori mai stupid": sentinţa categorică a ziarului "New York Times" asupra evocării cinematografice în stilul comicsurilor americane a celebrei bătălii de la Termopile demonstrează din nou ruptura dintre opinia criticilor de specialitate şi reacţia publicului. Pentru că "300", filmul inspirat după povestirea în benzi desenate a lui Frank Miller (aflat la a doua întâlnire cu ecranul, prima fiind "Sin City", în jurul căruia s-a creat un adevărat cult), se bucură de un succes enorm la box office-ul din America şi din afara ei, deşi distribuţia nu include niciun nume sonor, iar regizorul (Zack Snyder) nu are la activul lui decât un remake inconsistent după "Noaptea morţilor vii". Explicaţia ar putea consta în analogia dintre situaţia actuală şi evenimentele petrecute acum 2.500 de ani. La Termopile ("Porţile fierbinţi"), o îngustă trecătoare muntoasă, o mână de spartani, conduşi de viteazul Leonidas, s-au înfruntat pe viaţă şi pe moarte cu uriaşa armată persană, pe care au ţinut-o în loc timp de trei zile, permiţând astfel regruparea forţelor greceşti. Preţul plătit a fost însă teribil: niciunul din "cei 300" nu a scăpat cu viaţă. Or, ceea ce atrage atenţia este prezentarea persanilor ca o întruchipare a răului. Sălbatici, depravaţi şi cruzi, cu pielea de culoare închisă, persanilor li se opun spartanii, cu pielea deschisă la culoare, nobili şi iubitori de libertate. Nu este de mirare că militarii americani s-au şi identificat cu ei, făcând o primire entuziastă filmului, în vreme ce autorităţile iraniene s-au simţit profund jignite de modul cum sunt înfăţişaţi strămoşii lor, afirmând că "300" face parte din războiul de propagandă al SUA împotriva Iranu