Deprecierea abruptă a leului în doar câteva zile, pe fondul unor probleme externe, va avea efecte pe termen scurt asupra preţurilor şi sunt şanse să se repete în viitor

După câteva luni de apreciere constantă, analiștii și economiștii prognozau un leu tot mai puternic anul acesta, cu un prag de stabilitate în jurul a 4,3 lei/euro, prag apărat puternic de Banca Națională. A fost însă suficientă o tulburare a apelor de pe piețele financiare internaționale pentru ca moneda națională să piardă 6% în fața euro în doar câteva zile. Cădere care a dat peste cap toate estimările și a aruncat în incertitudine toți investitorii.

În primul rând, trebuie văzut dacă nu cumva economia României este cauza deprecierii. În cazul în care perspectivele sunt negative, este de așteptat ca și leul să piardă din valoare. Dar economia a rămas relativ stabilă, cu o evoluție bună în primul trimestru, bazată în principal pe cererea externă (exporturi). O problemă este, în schimb, „contracția consumului guvernamental în contextul continuării procesului de consolidare bugetară“, după cum arată Andrei Rădulescu, senior investment analyst la SSIF Broker, care precizează că structura PIB este formată în proporție de 75% de consumul privat și doar de 15% de cel guvernamental. Ponderile sunt apropiate de cele din SUA (71% consum privat) și multe peste cele medii din zona euro (56% consum privat). Numai că România practică un nivel de taxare și impozitare asemănător cu cel din Europa, nu cu cel din SUA, care este mult mai mic (TVA, spre exemplu, variază între 5% și 11%).

Andrei Rădulescu prognozează însă o revenire în a doua parte a anului, cu scăderea inflației către 4% spre sfârșitul anului, o reducere de cel puțin 0,5 puncte procentuale a dobânzii de politică monetară și un nou ciclu economic bazat pe cererea externă, care poate avea un impact pozitiv în industrie.

Să re