În timp ce studenţii vor un stil de predare interactiv şi mai multe experienţe, unii profesori preferă să conserve actualele metode didactice, punând accentul pe învăţarea mecanică În timp ce studenţii vor un stil de predare interactiv şi mai multe experienţe, unii profesori preferă să conserve actualele metode didactice, punând accentul pe învăţarea mecanică Metode noi, interactive, de predare a cursurilor, laboratoare în care studenţii să poată experimenta, nu să fie simpli spectatori, credite de studii stabilite în funcţie de rezultatele învăţării, şi nu după numărul capitolelor de carte, precum şi coordonarea cursurilor făcute în facultate cu cerinţele de pe piaţa muncii. Aşa văd studenţii reforma sistemului universitar. Din comoditate, unii profesori preferă însă conservarea actualei situaţii. Reprezentanţii studenţilor s-au declarat, ieri, la reuniunea pe ţară a "instigatorilor Bologna", care a avut loc la Bucureşti, exasperaţi de faptul că peste 90% din profesorii universitari au metode învechite de predare. "Nu mai putem accepta ca un profesor să vină la cursuri, să predea încontinuu, o oră sau două, iar noi să luăm notiţe şi apoi să plecăm acasă. Preferăm să punem pe catedră un casetofon care să ne redea cursul unui profesor celebru sau să ne căutăm informaţiile pe internet. Ei bine, refuzăm să mai învăţăm precum papagalii", ne-a spus Traian Brumă, reprezentantul Asociaţiei Naţionale a Studenţilor din România, ANOSR, managerul proiectului "Procesul Bologna" în universităţile din România. Parteneri, nu subalterni Studenţii reclamă şi modul în care se desfăşoară seminariile. "La Facultatea de Inginerie Electrică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, unde eu sunt student, seminariile arată cam aşa. Vine profesorul sau asistentul, începe şi umple tabla de calcule şi noi le copiem. După două ore nu rămânem decât cu o durere cumplită de mână, ne