Trei ziarişti voluntari pe post de "ostatici" au fost salvaţi de Brigada 282 Infanterie Mecanizată din Focşani
FOB Pegas. Afganistan. O bază înaintată în teatrul de operaţii unde este dislocat un batalion al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată din Focşani. Priveliştea este una dezolantă. Simţi că te străpunge un fior ciudat privind casele afgane din chirpici răsfirate ici-colo. Pentru militarii familiarizaţi cu zona, totul pare relativ normal. Pentru noi, jurnaliştii, cei 16 înscrişi la cursul de corespondenţi din zone de conflict, abia acum avea să înceapă "distracţia".
Ne luăm bagajele din camionul militar. La intrarea în bază, suntem verificaţi la sânge. Trecem prin punctul de control pentru a petrece o noapte ca jurnalişti ataşaţi forţelor militare. Primim ecusoane de identificare şi ni se face instructajul. E frig, un vânt tăios bate în rafale şi plouă mărunt. Bocancii ni se înţepenesc în noroi. Ziua, temperaturile pot ajunge aici până la 50 de grade, noaptea pot scădea până la minus 10.
Ne luăm în primire echipamentul: vesta antiglonţ de 14 kilograme şi casca de protecţie care cântăreşte şi ea vreo două. Militarii sunt nevoiţi să poarte echipamentul uneori chiar şi 12 ore, atunci când pleacă în misiuni în afara bazei. Ziua ai sentimentul că eşti într-un boiler. Când povesteşte asta, unul dintre militari ştie să vadă şi partea distractivă a lucrurilor: vesta antiglonţ e mult mai eficientă decât o centură de slăbit. Pentru mai mulţi dintre noi acesta este primul element destabilizator. E greu să îţi mişti picioarele cu aşa ceva pe tine, d'apăi să şi alergi. Ni se arată dormitoarele: corturi de campanie cu iarbă pe jos. Aţipim chirciţi în sacii de dormit.
Ora 1:05 noaptea. Două bubuituri puternice zguduie cortul şi cineva răcneşte comenzi afară. Auzim înfundat rafale de mitralieră. Sărim din paturi cu ochii umfl
