După ce Herta Muller şi Adam Michnik au vorbit despre rolul disidenţei în comunism, cardinalul Gianfranco Ravasi şi Horia-Roman Patapievici au tratat un subiect la fel de sensibil: situaţia creştinătăţii în Europa secolului XXI.

În martie anul acesta, Vaticanul a lansat un program de dezbateri numit „Curtea Neamurilor". Prin acest proiect, Biserica Romano-Catolică a dorit să iniţieze dialoguri atât ecumenice, între confesiuni şi religii diferite, cât şi între Biserică şi societatea civilă şi între credincioşi şi atei. „În vechiul Israel, în templu puteau pătrunde doar credincioşii evrei, dar într-o curte separată de templu cu un zid aveau acces şi „păgânii" care puteau vedea şi auzi ce se petrece înăuntru. Acest loc se numea Curtea Neamurilor şi era un spaţiu de dialog interconfesional. Mai târziu, la venirea lui Iisus, după cum scrie Apostolul Pavel în Epistola către Efeseni, zidul dintre evrei şi neamuri a fost dărâmat de Mântuitorul", a spus la începutul discuţiei cardinalul Ravasi. „E adevărat, dar măcar păgânii aceia credeau şi ei în ceva, credeau în zeii lor, pe când astăzi mulţi dintre contemporanii noştri nu mai cred deloc", a replicat Patapievici. „Pe atunci se spunea ca în Psalmi: „Zis-a nebunul în sinea lui: nu este Dumezeu", pe când azi este mai potrivit: „Zis-a ciudatul în sinea lui: este Dumnezeu." Credincioşii au devenit o minoritate ciudată." „Tocmai de aceea, în lumea secularizată de astăzi este oportun ca între credincioşi şi necredincioşi să se iniţieze un dialog într-o nouă Curte a Neamurilor, iar primul pas este acela de a-l asculta pe celălalt", a fost de părere Cardinalul Ravasi. „Între un ateu sincer şi un credincios mediocru, îl voi respecta întotdeauna pe ateu. În Apocalipsă se spune: "Pe cel căldicel îl voi scuipa din gura mea", deci cel care nu este nici rece, nici fierbinte, cel care modelează moralitatea după nevoile lui