Nu e oare anacronic si inutil sa mai discutam despre subiect? Nu e oare stinga subiectul depasit si enervant prin excelenta?
E greu de definit stinga politica. Nu din punctul meu de vedere, ci din punctul de vedere al cititorului: cuvintul nu poate fi rostit fara ca sa-i atraga in jur un roi de asociatii din cele mai neplacute, bazate pe experienta lui personala: deschiaburire, Baragan, pentru generatia batrina, politruci, limba de lemn, ratii si cozi pentru generatia adulta, Cintarea Romaniei, ore de istoria PCR si educatie politica pentru generatia care are 35 de ani.
A indeparta partea anecdotica, exemplele, ilustratiile, amintirile si pildele din discutie este dificil.
A trata abstract subiectul pare imposibil. E dificil, de asemenea, de gasit numitorul comun intr-un spectru politic ce cuprinde Khmerii rosii si miscarea altermondialista, stalinismul si teologia eliberarii din America Latina, socialistii francezi, anarhistii catalani, tricourile cu Che Guevara si Gulagul, anticolonialismul sau Partidul Baas.
Experienta fiecaruia dintre noi e eminamente negativa, pe de o parte, si diversitatea ideologica a raposatei stingi din defunctul secol XX e prea mare ca sa gasim o trasatura comuna tuturor miscarilor. Cinci decenii de propaganda or fi ajuns. Stinga nu mai intereseaza pe nimeni. O alta dificultate, mai profunda, irationala, vine din faptul ca dreapta e asociata, in limbile indo-europene, cu binele, iar stinga e asociata raului si ghinionului, intr-atit de mult, incit insusi numele ei e tabuizat si inlocuit permanent in limbile Europei. Stinga are un handicap simbolic ce dureaza de mai bine de cinci milenii, instalat in subconstient.
Dar oare ajung diversele nuante, mai intense ori mai pastelate, ale neoliberalismului de piata pentru un real dialog politic? Cu siguranta, nu.
Ideologie, stat, economie
