Guvernul a adoptat ieri un memorandum asupra bugetului european pentru perioada 2014-2020 în care susţine că România ar trebui să facă uz de dreptul de veto în cadrul negocierilor din Consiliul European, poziţie susţinută şi de majoritatea USL din Parlament, care a adoptat o rezoluţie prin care îi cere preşedintelui Traian Băsescu să „apere ferm şi fără echivoc" propunerile maximaliste ale Comisiei Europene.
Traian Băsescu a respins poziţia majorităţii, avertizând că „dacă plecăm cu ideea de veto, atunci suntem în afara negocierilor". Un raport realizat de Centrul Român de Politici Europene susţine, la rândul său, că România ar avea mai mult de pierdut decât de câştigat dacă ar face uz de „veto".
Guvernul a luat în considerare mai multe scenarii şi a decis să mizeze pe renegocierea cadrului financiar multianual (MFF) în 2013. În acest scenariu, România şi-ar putea permite să blocheze negocierile pe bugetul Uniunii în exerciţiul 2014-2020 dacă nu ar obţine ceea ce doreşte, o idee sprijinită şi de Parlament (de fapt, de majoritatea USL), care a adoptat o rezoluţie în care îi solicită preşedintelui Traian Băsescu „să apere ferm şi fără echivoc interesul naţional la Consiliul European" şi identifică „interesul naţional" cu „propunerile formulate pentru viitorul exerciţiu bugetar al UE de către preşedintele Comisiei Europene José Manuel Durão Barroso, precum şi de preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz".
Potrivit acestei propuneri, bugetul european trebuia crescut la 1.033 miliarde euro (1025, CRPE) din care României i-ar fi revenit în jur de 45 miliarde. Ceea ce resping Guvernul şi Parlamentul este propunerea de compromis avansată de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, care prevede o reducere cu 74,5 miliarde euro şi - mai grav - singularizează România drept „oaia neagră" a absorbţiei fondurilor europene.
Van Ro