Foto: Thinkstock Se vorbeşte în rândul populaţiei cum că persoanele care pufăie toată ziua din pipă, dar şi cele care trag cu nesaţ fumul din ţigară ajung mai repede la cancerul de buză. Alţii îi deplâng pe cântăreţii la saxofon sau la trompetă că deschid uşa cancerului de buză. Ştiinţa medicală susţine însă că aceştia sunt nişte factori de risc, mărind posibilitatea instalării cancerului de buză, dar nu reprezintă cauze dovedite ştiinţific.
Şi medicina atrage atenţia că există şi alţi factori de risc mai greu de bănuit cum ar fi mâncatul exagerat de seminţe. Şi sunt foarte multe persoane care toată ziua sparg seminţe, folosindu-se de buze. De asemenea, să nu se uite că un factor de risc, cu pondere în apariţia cancerului de buză, este expunerea excesivă la soare. Cancerul de buză atacă mai mult persoanele care lucrează în aer liber şi sunt expuse la radiaţiile solare, cum ar fi: agricultorii, constructorii, marinarii. De vină sunt ultravioletele de tip B cuprinse între 290 şi 320 de nanometri, ultraviolete care apar mai ales între orele 11:00 şi 14:00.
Ultravioletele de tip A n-au fost dovedite ca fiind factori aducători de cancer de buză. E neclară acţiunea ultravioletelor de tip C care pătrund în găurile apărute în stratul de ozon. Reaminteşte factorii de risc, dar nu determinanţi pentru cancerul de buză asist. univ. dr. Octavian Dincă de la Clinica de chirurgie buco-maxilo-facială de la Facultatea de Stomatologie. Principalii factorii de risc sunt: fumatul de pipă, ţigaretele fără filtru fumate până la capăt, deci cu fierbinţeală în preajma buzelor, consum cronic de alcool, agenţii infecţioşi cum ar fi papilomavirusurile, ciupercile, mai ales Candida Albicans. Mai expuşi sunt suflătorii din orchestre sau din industria sticlei, ca şi cizmarii care ţin mereu cuie între buze. Nu orice leziune cu ulceraţii la nivelul buzei inferioare este o tumoare mal
