De-a lungul celor 83 de ani de la prima confruntare oficială dintre echipele reprezentative ale Olandei şi României s-au disputat numai 10 întâlniri. În şase dintre ele victoria a revenit „Portocalei mecanice”, în trei s-a consemnat egalitatea şi numai una a revenit tricolorilor. S-au mai disputat alte patru întâlniri ale reprezentativelor olimpice, care au fost dominate de tricolori, cu trei victorii şi o remiză.
Prima confruntare
a avut loc la Paris
Olanda este cea de-a şasea naţională cu care s-a confruntat prima reprezentativă a României. Pe 27 mai 1924, pe legendarul stadion „Colombes” din Paris, s-au întâlnit cele două reprezentative de amatori, în cadrul Jocurilor Olimpice, victoria revenind Olandei, cu 6-0 (2-0). Era meciul cu numărul 8 al primei noastre reprezentative, care avea numai doi ani de la primele confruntări pe plan internaţional. Fără experienţă, fără confruntări pe plan internaţional, România a cedat la scor.
Au trebuit să treacă 44 de ani, până când, pe 5 iunie 1968, pe stadionul „Republicii” (astăzi demolat), România să primească vizita formaţiei Olandei, în plină afirmare pe plan internaţional. Din echipa tricolorilor făceau parte, printre alţii, Gicu Dobrin, Florea Dumitrache, Cornel Dinu, dar şi regretatul stegar Mihai Ivăncescu. Meciul s-a încheiat cu un scor alb (0-0). După doi ani şi jumătate, pe 2 decembrie 1970, la Amsterdam, într-un alt amical, Cruyff înscrie de două ori (min. 31 şi 57) şi câştigă pentru a doua oară în faţa românilor. Din echipa noastră, printre alţii s-au numărat, Necula Răducanu, Nicolae Lupescu (tatăl actualului director al federaţiei), Nicolae Dobrin, Florea Dumitrache. Tot amical a fost şi următorul meci, din 5 iunie 1974, de data aceasta la Rotterdam. Scorul a fost din nou 0-0, iar din echipa noastră a făcut parte şi Theo Anghelini, pe atunci component al echipei Steagu Roşu Braşov